Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva, pe care o prăznuim în fiecare an la 14 octombrie, se bucură la români de o mare cinstire. Ea este una dintre sfintele cele mai invocate în rugăciunile lor, bucurându-se de o mare popularitate în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Moldova, fiind socotită ocrotitoarea acestei părţi de ţară. De asemenea, ea se bucură de cinstire aleasă şi în Bisericile ortodoxe Bulgară, Sârbă, Rusă şi Greacă.
În popor, data de prăznuire a acestei sfinte se mai numeşte şi ,Sfânta Vineri" sau ,,Vinerea Mare", nume pe care îl atribuie şi sfintei în sine. De unde vine această denumire? De la cuvântul grecesc paraschevi care înseamnă pregătire în vederea întâmpinării sau trăirii unui eveniment, sau a unei sărbători (pentru Sfânta Parascheva, viaţa toată a fost o pregătire spre sfinţenie). În terminologia grecească, Parascheva înseamnă ziua a cincea a săptămânii, care este vinerea.
Tot cu denumirea de ,,vinerea mare" mai este cunoscută si Vinerea săptămânii patimilor. Pentru a se face deosebire între cele două zile ale anului liturgic, mai ales în Moldova, vinerea patimilor se mai numeşte şi ,,vinerea seacă", întrucât este una din puţinele zile din an în care nu se face Sfânta Liturghie.
Tot cu denumirea de ,,vinerea mare" mai este cunoscută si Vinerea săptămânii patimilor. Pentru a se face deosebire între cele două zile ale anului liturgic, mai ales în Moldova, vinerea patimilor se mai numeşte şi ,,vinerea seacă", întrucât este una din puţinele zile din an în care nu se face Sfânta Liturghie.
Tot cu denumirea de ,,vinerea mare" mai este cunoscută si Vinerea săptămânii patimilor. Pentru a se face deosebire între cele două zile ale anului liturgic, mai ales în Moldova, vinerea patimilor se mai numeşte şi ,,vinerea seacă", întrucât este una din puţinele zile din an în care nu se face Sfânta Liturghie.
BISERICA ŞI CULT pe înţelesul tuturor” Preot Prof. Dr. NICOLAE NECULA, Editura Europartner, ISBN 973-97175-5-1